Definirea Adevărului

Pentru început, cum poți fi sigur că ceea ce știi este adevărat?
La baza ta zac niște principii logice.
Când cineva afirmă că „apa este udă”, consideri acesta un adevăr universal valabil.
De ce? Pentru că știi ce înseamnă ud și ai experimentat acest adevăr la fiecare duș sau baie pe care ai făcut-o.
Când afirmi că „apa este fierbinte” intervine o problemă. Poate e fierbinte doar pentru tine în timp ce alt individ cu o toleranță mai ridicată la căldură o consideră doar caldă.
Ai să zici, păi bine, dar temperatura corpului este aceeași la fiecare om. Nu contează. Spune-i asta unui african care stă cu fular la gât în cinema la 30 de grade în timp ce tu îți dai jos și pielea de pe tine de încins ce ești.
Automat facem distincția între adevăruri analitice și adevăruri sintetice și constatăm că empirismul, bazat doar pe senzorial poate da greș în anumite ipostaze.
La fel cum vezi un corp solid, știi că este solid pentru că poți folosi simțul tactil să demonstrezi, și cu toate acestea fizica îți demonstrează că materia este spațiu gol.
Aceste ipoteze nu se contrazic ci sunt doar percepute din unghiuri diferite. Material și imaterial, fizic și metafizic. Orice raționament te duce la analiza unei dimensiuni spirituale, neperceputa direct de simțurile omului.
Între noi fie vorba. Nu cumva simțurile ne limitează la această lume?
Un ateu va strâmba din nas la această ipoteză? Nu are de ce. Nici măcar un ateu nu contrazice existența energiei sau faptul că el însuși e un vehicul de energie. Are doar de ales. Energia e materială sau imaterială. Dacă e materială, știe că nu poate fi distrusă sau creată (legile termodinamicii). Dacă e imaterială vor zâmbi credincioșii. Oricum ar fi, nu există motiv de controverse.
Am dat exemplul energiei dintr-un singur motiv. Al Adevărului universal valabil.
Energia este puntea dintre material și imaterial, o plasmă ce transcede aceste două dimensiuni.
Numește-o aură sau suflet, câmp electromagnetic sau electricitate, ea există dincolo de convingerile tale limitate la perspectivă și unghiul de percepție. Dar să punem punctul pe i!
Lumina este proiecția vizuală a energiei. Asta mă duce cu gândul la ce spunea Nicolae Tesla: „Totul este lumina”. Deci, un ateu vede un fascicul de lumină în care trăiește, un credincios îl vede pe Dumnezeu pentru că Dumnezeu este Lumina, sau dacă ești fumat destul, totul e doar o iluzie și trăim în matrix. Deci matrixul e Dumnezeu.
De ce atâta discordie între oameni?
Să fiu și mai echilibrat. Dumnezeu e Matricea și nu te oprește nimeni să te crezi într-un calculator în timp ce materia e formată din pixeli. Când definești pixeulul ajungi tot la atom dar sub altă formă, mai cu iz de informatician.
Ce vreau să înțelegeți: aceste paradigme, au un lucru în comun. Energia ca sursă a existenței. Un adevăr pe care nu-l contestă nimeni.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s