Semnificaţia numărului 6 [a treia parte]

Intrarea conștiinței în material pleacă din gând. Intersecția gândului sau a energiei imateriale în „Glanda Pineală” sau „al treilea ochi”. Cerul și Pământul.
Ești conștient de existența ta prin gând și doar prin gând. Procesarea informațiilor pe care le deții de la naștere până-n prezent este doar rezultatul acceptării matricei, acestei lumi ca realitate.
Dar e imposibil să nu-ți pui întrebarea cum se formează gândul și de unde pleacă. Automat, gândul ca formă pură în inocență se metamorfozează în ceea ce numim suflet. Deconectarea sufletului de gândire, gândul pur al existenței diferit de gândul care procesează informația memoriei ne face să fim ceea ce suntem. Orbi, atrași de lumea materială. Procesorul, creierul activează o anumită manieră de gândire selectând informațiile din mediul material fără să caute cealaltă direcție.
Ok, văd lumea, văd păsări, animale, pământ, lucruri palpabile, simt căldură, aer, miros, aud tot felul de sunete, învăț să comunic, dar cine sunt eu cu adevărat în interiorul meu? Ce este sinele meu, cum mă întorc la el să înțeleg cine sunt? Te izbești de necunoscut pentru că ți-ai abandonat sufletul.
Mai accesezi trăiri din când în când prin iubire pentru părinți, frați și surori și pentru parteneră sau partenerul de viață dar tot într-un miraj material. Pentru că sunt lucruri deprinse și învățate. Adică mi-e greu să cred că ai dezvolta iubire pentru un părinte dacă nu l-ai văzut niciodată și dacă mediul și anturajul nu te-ar forța să îți dorești și tu părinții lipsă lângă tine cât să te întrebi de ce n-am și eu o mamă și un tată care să îmi dea afecțiune necondiționată.
Oricum ai percepe lucrurile, ele vin din ceea ce ți se servește material când ai căzut în păcat. Păcatul ți-a tăiat macaroana dintre tine și Dumnezeu. Când stătea Adam prin Rai plictisit cu bunăciunea lângă el era doar o chestie de prima dorință să acceseze fructul oprit și să se vadă dându-i palme la funduleț Evei. Nu mă vei înțelege niciodată dacă nu te detașezi de lucrurile concrete, învățate. Numărul 6 este de fapt proporția de aur, totul manifestat în natură ca proporție de aur, adică formă. Numărul 6 este sexualitate, metodă de nemurire în material prin procreere.
Numărul 6 este bastonașul magicianului, bagheta magică a iluziei în care trăim. (Holly-wood)
Suntem un singur Om în mai multe avatare. Oprește-te puțin aici! Percepe cu adevărat ce-ți spun! Suntem unul singur. Când vei înceta să te vezi pe tine ca pe centru și pe ceilalți doar puncte care joacă teatru în jurul tău vei vedea adevărul.
Suntem în diferite stadii și-n trăiri și-n cunoaștere dar un singur Om. Nu te mai crede special, nu mai fi nici fanul cuiva pentru că ești Dumnezeu ca și mine ca și celălalt de lângă tine! Eu am accesat cunoașterea în detrimentul inimii, dar nu mă face decât să pălesc în fața unui om simplu și senin. Acolo este calea, în seninătatea și iubirea pură a omului simplu, nealterat de complex și lax.
Cu cât ai o gândire mai evazivă, mai în ansamblu cu atât revii mai concentrat la simplitate.
Pleci din punctul 0 și 1 , înveți lucruri, ajungi la cunoștințe vaste și apoi le ansamblezi spre punctul de unde ai plecat. Existența se manifestă în două piramide intercalate în Steaua lui David, steaua cu 6 colțuri, linia de sânge din care apare Hristos pe Pământ, Fiul Omului. Cum înțelegi bastonașul proporției de aur? În forma unei coapse de femeie, în conturul ochiului, în denivelarea sânilor, în ondularea părului sau a buzelor, în tot ce estetic poate fi definit ca frumos. Normal că am ales femeia ca exemplu! În acest context, al omului rațional care progresează definim piramidele.
Pleci de la om și îți îndrepți ochii spre cer și te întrebi ce e după acel albastru; vin în sprijinul tău diferite teorii ale universului, găuri negre, galaxii, curbarea spațiului, etc. Toate aceste lucruri sunt doar balast explicativ. Tu vrei să înțelegi infinitul spațiului și nu-l poți percepe. Cauți prin univers, vezi probabilități infinite să existe viață pentru că la miliarde și miliarde de km depărtare ar putea exista ceva. Dar din toată această infinitate, când depășești bariera ajungi la conștiința ta și pricepi că tu ești acea probabilitate. Caută cu gândul prin univers și vei ajunge la tine, în interiorul tău. Acesta este cercul pe care îl descriu din prima idee. Acesta este motivul pentru care Einstein afirma că Universul e curbat. Deplasându-te miliarde si miliarde de ani lumină de fapt te plimbi în cerc și ajungi tot la tine. Doar că pe ocolite. Puteai să ajungi la tine direct de la punctul 1 (totul) la punctul 0 (nimicul).
În sens opus pleci de la 0, devii 1, treci prin 2 (cunoaștere), prin 3 (spațiu), prin 4 (timp), 5 (materie), 6 (om), 7 (viața și moartea), 8 (trecerea de la viață la moarte sau de la moarte la viață, spiritual sau material, infinitatea probabilităților de renaștere) ca în final să te oprești la 9 (sfințenia), după ce dărâmi turnurile gemene (ale binelui și râului). Întrebarea este, ‚‚În punctul 10 este totul sau nimic?’’ Dumnezeu în cetatea de opal sau un vid cutremurător.
Dacă ai vizualiza ce spun vei vedea că este mult mai greu să-ți imaginezi nonexistența decât un Dumnezeu absolut, o conștiință comună a tuturor lucrurilor existente spiritual și material. Noi, ca o singură entitate alcătuită din 3 Persoane. Minte, trup și suflet. Trupul separă mintea de suflet sau le unește? Uite, o întrebare bună!

Semnificaţia numărului 6 [a doua parte]

Raționamentul care stă în prinderea lui Darwin pe cerc, ca fondator al inversării Bibliei arată cam așa:
Majoritatea știți acel nefericit de pe Youtube, apărut la știri, care și-a înjunghiat mama și a ajuns în arestul poliției. Când a fost eliberat, normal că presa era prezentă să vadă ce spune.
Și vine declarația lui aparent fără logică: „Îmi pare rău, frumos, elegant… cât de cât”
V-ați amuzat; Bendeac a preluat personajul în umorul lui, dar n-ați dat atenție la esențialul problemei, adevăratul umor pe care nu l-ați prins.
Nu v-ați întrebat ce l-a determinat să spună această formulă, „îmi pare rău, frumos elegant …cât de cât!” Și vine singura explicație logică.
În secția de Poliție, individul care se ocupa de caz, sau alt polițist, n-am de unde să știu, a văzut reprezentanții presei afară. L-a luat pe infractor și i-a zis ceva de genul:
„Băi băiete, mama ta și-a retras plângerea că ai înjunghiat-o, deci nu prea mai avem cum să te ținem aici. Totuși, nu ieși afară să faci pe grozavul că ne pui Presa în cap pentru că dăm drumul la infractori așa ușor. Când ieși pe ușă declari că-ți pare rău și vorbești frumos… elegant cât de cât!”
Băiatul, nu prea înzestrat intelectual a turuit ca pe o poezie ce i-a zis polițistul. „Îmi pare rău…frumos,elegant…cât de cât.” Abia asta e amuzant.
Extrapolând la Darwin, tot așa, l-ați înțeles parțial. Săracu’ Darwin a fost mai credincios decât voi fi eu vreodată dar a fost înțeles eronat.
El explică Biblia prin Știință, plecând de la premisa că orice lucru poate fi definit prin opusul său, acel mecanism de referință de care v-am vorbit la nr. 2.
Darwin știa că un singur ADN cuprinde tot ce este viața, o singură bază de date.
Cromozomul Y al bărbatului, care nu se modifică niciodată și cromozomul feminin X care dă diversitatea. Să traducem acest aspect din punct de vedere al apariției omului, științific și religios!
Sfânta Treime este Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, parte bărbătească și parte femeiască. Prima întrebare logică este: „Unde e Mama?
N-ar fi trebuit să fie și ea în Sfânta Treime dacă suntem după chipul și asemănarea lui Dumnezeu bărbat și femeie? Mama este X. (Dacă n-ai dedus de ce emisiunea talentelor se cheamă X Factor sau care-i mesajul subliminal din serialul X Files, sau filmul X Man)
Mama este materialul, de aceea nu este în Sfânta Treime. Mama este Pământul. Din țărână ai fost scos și în țărână te vei întoarce.
Dumnezeu a suflat Duhul de Viață Dătător asupra Pământului. Deci Y în material se diversifică prin X.
Este motivul pentru care când faci un copil cu soția ta, progenitura rezultată nu seamănă leit cu tine pentru că trece prin femeie, care-i dă diversitatea ADN-ului din toată linia de sânge a ta și a ei (ceea ce numiți neamuri). Spui de copilul tău că are nasul bunicului de pe tată sau gura bunicii de pe mamă, etc.
Imaterial, Sfântul Duh este viața, material este sămânța. Lumina în spectru albastru este intelectul, în spectru roșu este sexualitatea. Să nu uitați nicio clipă! Aici se unesc  absolut toate lucrurile cunoscute, nu doar simple coincidențe.
Mama este materia care îmbracă sufletul(Y). În spectrul galben este inima, intersecția dintre intelect și sexualitate. Dacă pleci din material, adică din roșu, prin sexualitate ajungi la iubire prin plăcere.
Dacă pleci din imaterial, înțelegi că persoana de lângă tine este tot tu în alt trup și ajungi la iubire narcisistă care se extrapolează la întregul sufletelor de pe întreg Pământul care este primul Om, Adam, înainte de căderea în păcat, nedespărțit în bărbat și femeie, cel ASEMENEA lui DUMNEZEU.
Cea mai mare poruncă a creștinismului: „Iubește-l pe Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot cugetul tău și pe aproapele tău ca pe tine însuți!
În aceste două legi stau toate legile și proorocii, spune Hristos.
Păi cât stătea Dumnezeu și se odihnea în a 7-a zi, Adam și Eva au mâncat din cunoașterea Binelui și Răului și oare ce crezi că au descoperit când s-au rușinat? Sexualitatea. Și și-au tras-o.
Rezultatul păcatului a fost Cain, rezultatul iubirii binecuvântate de Dumnezeu după ce le-a zis „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți Pământul”, a fost Abel.
Cain îl omoară pe Abel. Într-o piramidă spirituală a căderii în păcat, Cain este opusul lui Abel. Invidia e opusul iubirii pentru că duce la ură.
Când Cain a uitat că Abel e tot el, a dispărut iubirea de Sine însuși și nu s-a mai identificat cu fratele său, n-a mai trăit prin el; și-a adorat propria carne, nu propriul suflet care era și-n Abel.
Dar aceste amănunte vor uni cei 3 de 6. Prin stânga cercului este omul în material (Ying) Prin dreapta cercului este omul spiritual 9. (Yang)
Cei doi vectori de deplasare pe care tot încerc să-i explic. Urmează în a treia parte.

Semnificaţia numărului 6 [prima parte]

Sunt sigur că vrei să știi ce înseamnă cu adevărat 666.
Te-ai săturat de citit prostii și interpretări jalnice ale Apocalipsei lui Ioan. Am căutat și eu, de curiozitate, să văd ce concluzii îți oferă internetul în privința aceasta.
Rezultatul… absolut lamentabil! Îți promit că vei afla la momentul potrivit.
Multe informații de la nr. 2 le-am lăsat pentru numărul 6 pentru că știți foarte bine că majoritatea nu sunteți în stare să citiți un articol cap coadă. Mă și întreb când vă scriu dacă merită efortul și îmi vine să mă opresc, dar apoi mă gândesc…. Și un singur om dacă pricepe… sunt mulțumit.
În principiu, numărul 6 este Omul.
Nu vă mai plictisesc cu forță tare și slabă sau electromagnetismul, ci o spun direct.
Praful cosmic de la nr. 5 s-a concentrat și s-a adunat printr-un mecanism al hazardului, ajungând materie. Era așa…. o „Supă Primordială”, cum îi zic „specialiștii”, și n-aș putea să am o discuție serioasă despre acest lucru fără să mă bușească râsul.
Între timp, am auzit că au renunțat la „Supa Primordială” și acum viața a pornit din adâncurile Pământului, din izvoare termale, organisme unicelulare s-au dezvoltat, ulterior s-au cuplat, formând ADN-ul care a suferit mutații și apoi prin evoluție și malformații s-au diversificat, au ieșit din ocean pe uscat, și apoi în aer.
Asemănarea cu Biblia este covârșitoare. La numărul 5, respectiv ziua a 5-a a Creației.
Apoi a zis Dumnezeu: „Să mișune apele de vietăți, ființe cu viață în ele, și păsări să zboare pe pămant, pe întinsul tăriei cerului!” Și a fost așa. A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape și toate ființele vii, care mișună în ape, unde ele se prăsesc după felul lor, și toate păsările înaripate după felul lor. Și a văzut Dumnezeu că este bine.
Totuși, viețuitoarele Pământului au fost făcute în ziua a 6-a în aceeași zi cu omul.
„Băieții” care s-au ocupat de evoluționism au dedus, tot din Biblie că Omul este apogeul ADN-ului terestru și au considerat ieșirea din apă a viețuitoarelor care s-au adaptat pe pământ un soi de ascensiune din lumea apelor. Să nu uităm că Darwin citea Biblia chiar inaite să se apuce de maimuțăreală. Doar a transformat credința în pseudoștiință din sens invers. Avea doar o mică problemă. La un moment dat n-a mai înțeles cercul și s-a pierdut.
Ca să fim bine înțeleși, ce vă spun eu aici nu este Gap Teory. Teoria prăpastiei credeam că am inventat-o eu pe la 16 ani când mă contraziceam cu prietenii pe tema existenței lui Dumnezeu și mi-a trecut prin cap ce le-a trecut și altora înaintea mea.
Dacă Dumnezeu a făcut Soarele și Luna abia în ziua a 4-a, înseamnă că ziua nu era definită, deci putem considera liniștiți că o zi putea avea miliarde de ani. Împăcăm capra și varza că nah… timpul e relativ până și-n Biblie. Mare mi-a fost dezamăgirea atunci să aflu că teoria există și am abandonat-o dintr-un simț care m-a bântuit toată viața. Să fiu altfel decât ceilalți și în primul rând original. Atunci eram mândru că am dedus singur o teorie care are adepți și astăzi din rândul marilor oameni de știință.
Eu am depășit criza adolescenței. Ei se pare că nu. Am făcut această paranteză nu pentru a evidenția că eram vreun geniu ci pentru a vă face să înțelegeți că în mentalul colectiv s-a instaurat o boală, o ciumă, o anomalie și o eroare de raționament în cel mai adânc centru de comandă al minții și anume, faptul că toți credeți că știința și oamenii de știință sunt opozanți ai credinței. Imparțial și obiectiv vă spun că nu așa descoperi adevărul, însușindu-ți minciuni servite de MEDIA. Că sunt promovați doar oamenii care vin cu teorii împotriva religiei e mult prea evident, dar statistic se împart cam 50/50, puțin înclinată balanța spre cei atei. Ca număr de capete luminate, căci din prisma rezultatelor manifestate prin invenții practice Nicolas Tesla le cam face „mucii hățuri” la toți. Nici tu n-ai putea privi ce-ți scriu dacă nu exista Tesla; și nu mă refer doar la curentul alternativ ci la Wireless, Accelerator de particule, Telcomandă, Prima hidrocentrală, Bobina electrică, Scutul antirachetă și multe alte minuni științifice care sunt din renumitele lui schițe găsite după moarte. Și acest umil Tesla nu avea discurs fără să-l menționeze pe Dumnezeu. Veți spune că am promis la începutul blogului că nu voi fi părtinitor, și nu sunt. Doar îndrept balanța care era înclinată total nedrept în favoarea ateismului.
Și știți foarte bine în adâncul vostru că din dorința de a vă crede lumea intelectuali, ați introdus știința ca referință în definirea personalității voastre, ca să fiți cool și emancipați.
A fost un singur pas de la știință la a asocia știința cu ateismul din cauza trendului și influenței MEDIA.
De aia când te întreabă cineva dacă ai credință în Dumnezeu, aproape ți-e rușine să spui da. Că răspunsul e mereu același. „Da? Te credeam băiat deștept…” Și apoi vezi figura fandositului îndoctrinat de MEDIA, mai că te-ar mângâia pe cap cu superioritate.
Din punctul 0, al Nimicului, am concluzionat cum prin numere ajungem la om.
Chiar dacă punctele coincid cu Geneza, observăm că sunt exact contrare.
Pe vectorul acesta, al materiei, omul pleacă de la celulă și crește în atribute până la omul din ziua de azi, pe când în dimensiunea spirituală, prin căderea în păcat, omul pleacă de la stadiul suprem, de ființă asemănătoare lui Dumnezeu și se îndreaptă în material între numărul 5 și 6, unde este complet dependent de cele 5 simțuri și cognitiv în general.
Altfel spus, aceste două paradigme sunt invers proporționale.
Când crește spiritualitatea, se pierde din legătura cu materialul; și invers.
Automat în numărul 6, când apare omul, spiritualitatea lui este minimă, în decădere. Dumnezeu, ca ultimă legătură subtilă și neinvazivă, lasă Pronia (grija Lui față de Om); în timp ce din punct de vedere material, omul devine o splendoare genetică la cel mai înalt nivel. De la 0 la 5 are loc evoluția, de la 1 la 6 are loc decăderea spirituală. Aici nu am de ales și sunt nevoit să-i dau lovitura de grație lui Darwin și tuturor susținătorilor evoluționismului. Sir Newton a dat-o-n bară cu gravitația, ceva mai devreme ca Darwin, când v-am explicat că e doar densitate. Tot pe acest cerc se plimbă și el. Sir Darwin a ajuns la numărul 6 și s-a pierdut. Sir Darwin s-a apucat de evoluționism fiind coleg de casă cu un alt Sir. Charles Lyell. Până la Sir Charles Lyell toată lumea credea că Pământul are 7000 de ani vechime și nimeni nu avea nicio problemă.
Acesta, geolog de profesie, studia cascada Niagara. Prima observație pe care o faci ca geolog e că terasamentul se macină la gura de vărsare, deci cascada urcă în aval.
Și acest „geolog” a zis ceva de genu: Păi, dacă am ști cu cât se macină pe an și măsurăm distanța de la capătul continentului unde se varsă într-un lac până la cascada propriu-zisă, aflăm de cât timp există râul.
A întrebat un localnic și i-a spus că el are impresia că urcă cu vreo 2 metri pe an. Ce și-a zis Lyell; ăsta e prost, nu are cum cu așa mult. Cred că 30 de cm pe an sună mai rezonabil.
A măsurat km de la cascadă până la capătul unde se vărsa și i-a împărțit la 30 de cm. I-a dat vreo 30 de mii de ani. A publicat lucrarea, ca fiind științifică și a făcut vâlvă mare știrea că Pământul e mai vechi de 7 mii de ani.
Deci, a spart bariera celor 7000 de ani. E tot ce avea nevoie Darwin pentru a veni după aia cu evoluționismul, când încă lumea era precipitată de noua știre „științifică” pentru a spune că de fapt Pământul are miliarde de ani și noi am evoluat din maimuță. În 7 mii de ani nu se prea putea. Era ridicol.
Adaug doar că și acum se fac cercetări serioase pe Niagara și se macină cu vreo 4 metri pe an și nu mai spun că în partea inferioară diferă și terasamentul care e mult mai moale.
Dacă știi niște matematică elementară, vezi că de fapt a demonstrat ce se știa, că Niagara are 7000 de ani. Nu extrapolăm asta la faptul că Pământul are 7000 de ani pentru că nu ne interesează acest aspect acum, și e un subiect mult prea amplu ca să-l pun la semnificația unui număr. Deci, până în acest moment am prins 3 englezi pe cercul meu. Lovitura fabuloasă e alta. Dumnezeu l-a făcut pe om din țărână, a suflat Duh de Viață Dătător.
Acest aspect, și faptul că animalele Pământului au fost făcute în ziua a 6-a, în aceeași zi cu omul, i-au dat revelația lui Darwin, considerând omul o spirală ce a evoluat prin fiecare animal terestru până ce a ajuns la maimuță și apoi om. Doar organisme simple au ieșit din apă și s-au dezvoltat, deci nu fac parte din spirala evoluției omului pentru că celelalte creaturi ale apelor și aerului au fost făcute cu o zi înainte..
Dacă n-ai înțeles lovitura absolut demențială e că Biblia deja exista, fapt incontestabil, și Darwin doar a vrut să o explice.
Darwin a murit cu Biblia în mână” nu se referă la faptul că a murit la propriu cu Biblia în mână, căindu-se pentru păcatul lui de sminteală, ci a studiat-o până la moarte încercând să o explice pe înțelesul vostru, să o explice științific, să dea mai multă informație unor texte biblice care i se păreau prea evazive și sumare.
De fapt asta a fost marea lui greșeală. Cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, mai toți marii gânditori au avut momentul acela în care n-au putut gestiona eroarea strecurată în gândirea lor, îndepărtându-se de adevăr.
Nu există altă explicație a suprapunerii perfecte dintre Biblie și evoluție.
Îmi pare rău pentru atei, dar trebuie să-și caute alt guru și să adopte altă teorie pentru că evoluționismul e Biblia inversată. Eu știu… poate teoria supercorzilor sau a găurilor negre, dar vă anunț de pe acum că sunt și ele tot pe acest cerc și pleacă tot de la Lumină, densitate și iluzie a materialului în conformitate cu Geneza. Sau poate vă îndreptați spre Mama doctrinelor științifice, care este tot Biblia.
Pentru cei pasionați de Illuminati, vă pot avertiza că e dezamăgitor ce descoperiți. O mulțime de genii care n-au înțeles sintagma „Crede și nu cerceta”.

Semnificaţia numărului 5

Simt că am fost destul de ambiguu până acum.
Sper doar că pe parcursul numerelor până la sfârșit vom ieși toți din carapace. Lucru care mă duce cu gândul că nici măcar Hristos, care este Fiul lui Dumnezeu, nu știe când e Sfârșitul. Numai Tatăl din Ceruri știe când e Sfârșitul. Doar țineți minte acest lucru!
Un prieten în opoziție totală cu mine, zice foarte bine că totul este Matematică.
De aceea am exclus-o. Sunt de acord cu el până la dimensiunea spirituală.
Matematic, principiul cercului de care vă vorbesc ar fi echivalat de raportul dintre circumferință și diametru, respectiv renumitul Pi. O constantă care are un număr nesfârșit de zecimale care nu se repetă. Însă aici nu discutăm doar de spațiu; deci, automat mai avem nevoie de o constantă care să acopere toată zăpăceala asta.
Constanta matematică E, un număr irațional transcedental cu proprietatea că valoarea derivatei f(x) = e la puterea x în punctul x=0 este exact 1. Evrika! De aici, do your math!
Pe mine mă depășește și mă plictisește abordarea matematică pentru că e mult mai solicitantă și am lacune infinite în domeniu și nu abundă internetul de matematicieni pentru care să mă strofoc.
Aici, la cifra 5 s-au împotmolit și oamenii de știință.
Einstein spune că E=mc2. Analiza lui fiind interpretată doar într-o singură direcție vectorială. Einstein nu greșește dar a fost interpretat doar în universul acesta.
Adică Energia este egală cu Masa ori Viteza Luminii la pătrat.
Dacă accelerezi un corp până la viteza luminii, masa corpului devine infinită. Păi de ce uităm că devine și nulă?
E ca și cum acceleratorul de particule de la Geneva chiar ar deține un kilogram de Sfântul Duh. Particula lui Dumnezeu va fi tot timpul doar un țel ce nu aparține de dimensiunea asta.
Câteva sute dintre cei mai mari specialiști ai Pământului încep să aibă amintiri din alte vieți și deja-vue-uri pe lângă acceleratorul de particule în timp ce niște ignoranți care se dau adepți ai științei consideră a fi ateu o virtute.
Eu spun că e doar jumătate de Adevăr pentru că n-ai parcurs sensul invers al acestui cerc. După această introducere sub formă de ciorbă, ne întoarcem la structura curentă.
5 este acea referință de care v-am vorbit la 2 dar într-un ciclu de evenimente care se suprapun. Coagularea prafului cosmic în ceea ce numim materie. Fotonii nu au masă dar pot fi influențați de masă, automat la punctul 5, băieții care au analizat creația au avut nevoie de gravitație. O chestie pe care nu o poți defini dar știi ce face.
Tesla spunea despre Gravitație că e o invenție prostească pentru a explica alte lucruri prostești. Pentru că el știa că Gravitația este radiație electromagnetică oscilantă de unde a și derivat afinitatea lui pentru curentul alternativ. Gravitația nu există decât ca unul din vectori pe cercul numerelor.
Analizând Lumina, deci fotonul, într-o direcție se obține masa datorită energiei cinetice și gravitației care de fapt e doar un fenomen științific demonstrabil prin densitate.
Putem vorbi de o densitate a Luminii dacă o privim dintr-o perspectivă.
Comportamentul Luminii în imaterial (spațiu liber) este de undă, pe când în materie devine particulă. Așa zisul praf cosmic.
Deci punctul 5 definește căderea în material, procesul de duplicitate de la cifra 2 al cifrei 1. aflate în cifra 3, care este influențată de 4. Ai înțeles? Cam așa mă distrez de unul singur.
Viteza Luminii ca vector ce transcede universurile paralele. Un corp la viteza luminii devine energie la fel cum energia devine particulă. Fără dar şi poate 5 devine opusul momentului inițial 1 și 0. Adică Iadul spiritual, al incapacității de a alege și Raiul material. Cele 5 simțuri prin care discerni materialul. Prin simțul tactil simți densitatea Luminii, prin auz percepi sunetul și Cuvântul, comunicarea, prin văz percepi Lumina în forma ei materială, deci, plăcerea provocată de Proporția de Aur, prin gust definești plăcerea carnală, gustul păcatului care te ține în material, iar prin miros identifici de care parte ești, hormonal, ca mijloc de autoapărare, orientare și tot ce implică celelalte.
Aceste 5 simțuri sunt unul singur și vei realiza într-un final că mirosul e primul iad spiritual manifestat în putreziciune la fel cum Sâmbăta se întâlnește cu Duminica în Întuneric sau Lumină.
Prostul crede că ești nebun când nu te înțelege, spune Einstein la fel cum spune David ~Zis-ă nebunul în inima sa, Nu este Dumnezeu.~
Ia-ți un pix și o foaie, notează-ți sistematic ce am scris până acum, vizualizează-ți toate trăirile și vei dobândi frecvența de a mă urmări mai departe! Doar dacă te doare prăpastia unde te afli… Pe mine m-a durut să nu știu, iar acum mă doare că nu am cuvinte să explic. Poate sunt ultimul care a priceput și voi mă așteptați. Dar cel din urmă va fi cel dintâi!
Are sens doar dacă n-ai ieșit încă de pe Cerc. 5 fiind Materialul prin cele 5 simțuri cauzate de Lumină, automat reprezintă spațiul material cele 5 elemente primordiale: metal,pământ, apă, aerfoc.
Observați că le-am așezat în funcție de densitate, care explică gravitația ca vector. Pentru că sunteți învățați doar cu un vector. Deci, gravitația nu e altceva decât densitate pe vectorul material.
Poți înțelege presiunea din exterior spre interior. Nu ca atmosferă, ci ca BAR.
Un corp este mai greu cu cât este mai dens. Nu ne interesează de ce, cum nu ne-a interesat că nimicul s-a concentrat sub propria greutate. E vorba de concentrația Luminii în esență. Dacă pui în lut granule de fier, granulele se vor duce la fund. Dacă pui lut în pământ, lutul stă la fund. Diferă doar densitatea. Materia mai densă trage în jos.
Asta numești tu Gravitație? De ce nu analizezi lucrurile cu celălalt vector?
Lutul urcă la suprafață în granule de metal, uleiul urcă în apă, un gaz mai ușor decât aerul se duce în sus. Stai să înțeleg! Unde-i Gravitația? În sus sau în jos?
Cu cât lumina e mai materială cu atât te duci mai în jos, cu cât e mai spirituală, te duci mai în sus.
La început Dumnezeu a făcut Cerul și Pământul. Aici vei înțelege definiția cerului și definiția Pământului. O dreaptă verticală pe care se plimbă densitatea.
Dacă voi avea parte de deștepți care îmi vor explica că două corpuri de densități diferite cad în același timp fără atmosferă precum știu ei de la Galileo Galilei și Newton, rezumându-se doar la forța de frecare cu aerul, vă rog să introduceți și căldura ca element fundamental al densității, iar corpurile într-un vid la ZERO ABSOLUT . Vidul, ca definiție a imponderabilității fără atmosferă; nu vidul dintre cele două ciolofane ale șuncii presate. Cele 5 elemente ale materiei sunt interdependente, la fel ca cele 5 simțuri. Ajungem la același lucru firesc: Precum în Cer așa și pe Pământ!

Semnificaţia numărului 4

În aceeași inerție a Big Bang-ului , Creației, trebuie să analizăm cifra 4.
Universul se expandează. Punctul de densitate infinită a explodat datorită rotației determinând spațiul cosmic la un soi de dilatare continuă.
Automat 4 este mișcarea în spațiu creată de forța centrifugă inițială și unda de șoc. În zona imaterială nu poți să-l denumești nonspatiu sau vid ci univers paralel.
Mișcarea în spațiu este Timp.
Tic-Tac-ul secundei este mișcare, și orice noțiune despre Timp este definită prin mișcare.
Tu, în spațiul tridimensional definești ziua prin rotația Pământului, lunile anului prin rotația Lunii și anul prin rotația Pământului în jurul Soarelui.
Ideea de bază este că cifra 4 este Timpul, sau
a 4-a dimensiune.
Există aici foarte multe controverse și cea mai importantă,după părerea mea, este cea care afirmă că nu are cum să fie timpul o dimensiune care aparține de material. Doar n-au înțeles principiul pe care tot îl invoc de la început.
Timpul este o construcție materială și doar celălalt univers este ATEMPORAL. Credincioșii i-ar zice veșnicie! Dacă ai fost atent până aici, vei înțelege.
Veșnicia se află între 1 și 0 chiar dacă e același punct. Expandarea are loc prin celelalte numere în spațiu, prin rotație.
În celălalt sens nici nu există spațiu, e același punct. În universurile paralele diferă vectorul. În acest univers pornești de la 1 și ajungi la 0 prin spațiu, deci, vectorul transcede celelalte numere 2,3,4,5,6,7,8,9.
În universul paralel ești în punctul 0 și te deplasezi spre 1 dar n-ai unde să te deplasezi pentru că-s în același punct. Un exemplu mai ușor de perceput este disputa pe prima sau ultima zi din săptămâna.
Dacă Duminica e prima zi din săptămână, Sâmbăta e ultima, și intră în antiteză; prima, ultima.
Dar dacă Duminica e ultima zi din săptămână, Sâmbăta nu mai este prima. E a 6-a.
Pe o dreaptă, ele sunt una lângă alta.
Pe cercul numerelor cu doar 7 puncte intervine Vectorul, sensul de deplasare și doar pe unul din cei doi vectori ajungi direct de la Sâmbătă spre Duminică sau de la Duminică spre Sâmbătă.
Pe celălalt vector înconjori prin toate celelalte zile să ajungi de unde ai plecat. Între Sâmbătă și Duminică este momentul cheie al întâlnirii luminii cu întunericul, momentul când nu știi în ce zi ești. Prea mult spus moment, mai degrabă Eternitate. Cea mai mică mișcare din acel punct te scoate din veșnicie. E mai mult un subiect de meditație.
Ce zice Biblia despre treaba asta? Ziua a patra; și a zis Dumnezeu: “Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte și să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele și anii, și să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul“. Și a fost așa. Ideea de creare a timpului este identică. Mișcarea. Diferența esențială este că Luminătorii se învârt și Pământul este fix.
Păi cum așa? Biblia greșește? O fi Dumnezeu un incult cum afirmă tot felul de puțoi impertinenți în orice postare despre credință, pentru că știu ei de la televizor că Pământul se rotește?
Aici se pierd majoritatea și cel mai trist e că nici oamenii Bisericii nu dau explicații pentru că și ei au căzut în capcana asta. Hai să nu mai susținem că Pământul este fix pentru că NASA a demonstrat că se rotește! N-a demonstrat nimeni nimic. Precum în Cer, așa și pe Pământ.
“Băieții iluminați” folosesc această sintagmă cel mai des pentru că pricep niște lucruri mai serioase. ~Like above, so below~
Păi până la crearea omului material mai sunt două zile. Și mai mult de atât, după crearea omului a fost așezat în grădina Raiului, unde primii oameni erau nemuritori. Abia după păcat au fost alungați în spațiu.
Ce nevoie avea Dumnezeu de forme în imaterial, și mai interesant de atât, cum crezi că arată Pământul în dimensiunea 10? Punctul dintre 1 și 0 nu are adâncime, nici măcar bidimensional nu este, ci reprezintă chiar opusul spațiului curbat.
Dacă mobil definește timpul, static definește atemporalul sau veșnicia!
Vectorul opus e când viteza Luminii bate Timpul. Un corp la viteza luminii devine energie. Masa unui corp devine infinită sau nulă. ~Și fiind întrebat de farisei când va veni impărăția lui Dumnezeu, le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut. Și nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Căci, iată, impărăția lui Dumnezeu este inăuntrul vostru. Zis-ă către ucenici: Veni-vor zile când veți dori să vedeți una din zilele Fiului Omului, și nu veți vedea.Și vor zice vouă: Iată este acolo; iată, aici; nu vă duceți și nu vă luați după ei. Căci după cum fulgerul, fulgerând dintr-o parte de sub cer, luminează pană la cealaltă parte de sub cer, așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa~. Luca cap 17:20
Deci, Împărăția lui Dumnezeu se află în fiecare dintre noi. Nu separat, atâtea împărății câți oameni sunt, ci una singură în toți. Relația ta cu mediul înconjurător, metabolismul , perceperea timpului pleacă tot din tine.
Când înaintezi în vârstă parcă ziele devin mai scurte. Dacă te raportezi la alte organisme, observi că tot mișcarea  și metabolismul le determină animalelor durată vieții.  O broască țestoasă te vede că pe un flesh în mișcarea ta, iar tu caști până face un pas. În majoritatea cazurilor observi că insectele sau animalele mai rapide decât tine trăiesc mai puțin pe când cele mai încete trăiesc mai mult. Normal, raportate la clasa din care fac parte.

Semnificaţia numărului 3

Ca să putem defini cifra 3 trebuie să urmărim evenimentele de la nr. 1 și nr. 2.

Științific, după Big Bang, s-a creat materia. Normal, te întrebi cum e posibil ca din nimic să apără materie când știm că nu poate fi distrusă sau creată? Numărul 1 și 2 îți explică asta. Imaterial către material.
Lumina este cea care a creat spațiul. Explozia punctului de o densitate infinită a creat Lumina. Nonmaterie, Nimic, Antimaterie, Punctul 0 spre material. Având loc o explozie într-o direcție vectorială, automat în cealaltă direcție are loc implozia. Dar implozia în imaterial e tot explozie.
O oglindă în care dacă te scarpini în nas cu mâna dreaptă, realizezi că persoana din reflecție face același lucru dar cu mâna stângă. Și e mâna stângă pe bune! Dacă îl privești pe cel din oglindă din perspectiva lui.
Meditând în oglindă, realizezi și spațiul ca reflecție a luminii și s-ar putea să te înfricoșezi când înțelegi cum transcede lumina într-un paralelism al spațiului, să te întrebi care e mai real, tu sau cel din oglindă. Dar să nu țin neapărat să vă bulversez de pe acum!
Trecând peste alte amănunte, pe care le voi detalia în articole separate de “Explicația numerelor”, concluzionăm științific ceea ce susține și Nicolas Tesla, că totul este lumină.
Automat întăresc afirmația că Lumina a creat spațiul, deci spațiul tridimensional este reprezentat de cifra 3.
Pentru “Pupătoarele de moaște”, ferice de ele, lucrurile stau la fel. Amuzant este doar că ele n-au nevoie să analizeze fisiunea și fuziunea atomului, masa fotonului sau senzația de culoare prin definirea pigmentației, care e de fapt tot reflecție a luminii într-un anumit unghi.
Pentru credincioși Sfânta Treime e suficient. Eu fiind un cârcotaș băgăcios, dependent de cunoaștere, nu aveam cum să nu cercetez mai mult. “La început a fost Cuvântul și Dumnezeu era Cuvântul.” Aparent, pentru necunoscători, nici pe departe nu e același lucru cu ce spune știința și evoluționismul. Greșit!
Pentru asta trebuie să definim Cuvântul. E un indiciu dat de Dumnezeu să înțelegem cine este.
În primă fază, cuvântul este gândul nerostit. În faza a doua este suflul, rostirea cuvântului, iar în a treia fază cuvântul propriu-zis. Adică vibrație, frecvență și undă de șoc.
Gândul, (intelectul) este Tatăl. Suflarea, este Duhul (Energia sau Viața) iar Fiul este proiecția în material. (Dumnezeu întrupat în om)
Și a zis Dumnezeu “Să fie Lumină.” Momentul când a fost creat Universul.
Universul (un singur vers) “Să fie Lumină” Deci, din Lumina imaterială a gândului, a neuronului, a sinapsei, a impulsului electric se materializează Cuvântul. Big Bangul este cuvântul lui Dumnezeu. Acest fenomen vă explică și de ce a apărut Lumina înainte ca Dumnezeu să facă soarele și luna.
Poți identifica acest proces prin Biblie raportat la știință sau invers și abia atunci devine totul mai clar. Din inerție 3, spațiul tridimensional, Sf. Treime devine 1 și 2.
Întregul, care transcede prin Duh din imaterial în material sau mai simplu spus “Fiul născut înainte de toți vecii” în afara timpului. Acesta este momentul în care s-au despărțit catolicii de ortodocși și afilierea Vaticanului la evoluționism, inversând procesul.
Din Lumina spirituală, prin Duh (energie) treci în Lumina materială. Adică Tatăl naște pe Fiul care este asemenea Tatălui. Dar dacă Sfântul Duh purcede și din Fiul cum afirmă catolicii, poți inversa procesul.
Din material prin energie treci în spiritual.
Să explic altfel. Din exterior primești informația în creier și ajungi la percepția materialului, procesând informația venită; sau din interiorul creierului poiectezi materialul și apoi îl procesezi prin simțuri care se întorc în analiza creierului.
Așa se rezumă totul la glanda pineală, centrul creierului, mult râvnitul ochi atotvăzător, al 3-lea ochi și vectorul iluminării personale.
Dacă Sfântul Duh purcede și din Fiul (Filioque, motivul Schismei de la 1054) analizăm întâi materialul și apoi spiritualul. Fulgerul în material. Vezi Lumina, și apoi urmează Tunetul. În imaterial, frecvența gândului, deci sunetul a creat energia, care a proiectat Lumina.
Se ajunge la o bătaie pentru supremație a Tatălui sau a Fiului.

Semnificaţia numărului 2

Numerologic reprezintă dualitatea. Aparent banal. Singurul lucru care mă deranjează la Numerologie este că desprinde omul de judecata fundamentală.
Imediat pleci cu gândul la dublu, personalitate dublă și uiți de Bază pentru că folosește numerele prea des în scopul comercial. Pur și simplu, te îndepărtează de Adevăr, extrapolând spre bazaconii superficiale.
Numărul 2, din punct de vedere științific, ar însemna 1 lângă 1, acțiune și reacțiune, cauză și efect, paralelism, univers paralel, dublarea Întregului, identificarea unui element prin el însuși, ordine și haos, interdependență. 2 este tot 1 dar văzut din prisma înțelegerii și cunoașterii.
Un mic exemplu ca să fiu sigur că ați înțeles: Afară este frig! În raport cu ce? În raport cu temperatura corpului și a percepției omului despre frig. Asta nu înseamnă că e frig. 1 grad Celsius demonstrează altceva. Că e cald. E cu un grad mai mult decât 0. Cu toate astea tu știi că e frig.
Deci pentru a identifica un fenomen ai nevoie de un sistem de referință la ceva. De aceea știința se rezumă la lucruri observabile și analizabile. Orice altceva, devine teorie sau religie.
E tot o credință faptul că acum 12 miliarde de ani în urmă s-a întâmplat Big Bang-ul. Căci n-ai fost acolo să observi, doar ai studiat niște efecte care duc la erori fundamentale atunci când nu pui în ecuație toate elementele care ți-ar putea influența concluzia. Știți bancul cu broasca și omul de știință. Dacă-i tai toate picioarele broaștei și strigi la ea să sară, nu mai sare că nu mai are cu ce, în niciun caz nu-și pierde auzul.
Din punct de vedere al Bibliei, lucrurile sunt identice. Omul mănâncă din Pomul Cunoașterii Binelui și Râului. În momentul când ai dobândit cunoașterea, nu o puteai accesa altfel. Pentru că opusul cunoașterii este INOCENȚA, pe care ai pierdut-o prin dobândirea cunoașterii.
Spune foarte sublim Biblia că Adam și Eva după ce au mâncat din fructul oprit s-au rușinat.
Striga Dumnezeu după Adam: „Unde ești Adame?” „M-am temut, căci gol sunt și m-am ascuns.” Și Dumnezeu îl întreabă: „Cine ți-a spus că ești gol?” Deci, omul când a dobândit cunoașterea și-a pierdut inocența.
Puteți observa acest amănunt la un copil care dezbrăcat n-are nicio jenă. Abia când descoperă sexualitatea se rușinează.
În momentul când ai dobândit cunoașterea ai împărțit întregul în două părți. L-ai scindat pe Dumnezeu.
Ți-ai pus o întrebare firească. Dacă Dumnezeu e bun și e totul, atunci cine este rău? Și s-a produs inevitabilul.
Omul e creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Parte bărbătească și parte femeiască.
Fiul, născut înainte de toți vecii, nedespărțit în bărbat și femeie, adică cel asemenea lui Dumnezeu, n-a păcătuit. Doar despărțiți au căzut în timp și spațiu. Dar acest lucru îl explicăm la cifra 3.
Pentru că te întrebi cine este Satana. Creația lui Dumnezeu care a vrut să fie egalul Lui.
La cifra 2, 1 lângă 1 a avut loc apariția Diavolului. Veți spune că Lumea Nevăzută a fost făcută înaintea Omului. Detaliile acestea la cifra 3.
Concluzionăm până aici, firesc și legitim, că analizăm același Adevăr din ipostaze diferite și orice paradigmă ai avea, cu puțină înțelegere, în esență se suprapune perfect.

Definirea Adevărului

Pentru început, cum poți fi sigur că ceea ce știi este adevărat?
La baza ta zac niște principii logice.
Când cineva afirmă că „apa este udă”, consideri acesta un adevăr universal valabil.
De ce? Pentru că știi ce înseamnă ud și ai experimentat acest adevăr la fiecare duș sau baie pe care ai făcut-o.
Când afirmi că „apa este fierbinte” intervine o problemă. Poate e fierbinte doar pentru tine în timp ce alt individ cu o toleranță mai ridicată la căldură o consideră doar caldă.
Ai să zici, păi bine, dar temperatura corpului este aceeași la fiecare om. Nu contează. Spune-i asta unui african care stă cu fular la gât în cinema la 30 de grade în timp ce tu îți dai jos și pielea de pe tine de încins ce ești.
Automat facem distincția între adevăruri analitice și adevăruri sintetice și constatăm că empirismul, bazat doar pe senzorial poate da greș în anumite ipostaze.
La fel cum vezi un corp solid, știi că este solid pentru că poți folosi simțul tactil să demonstrezi, și cu toate acestea fizica îți demonstrează că materia este spațiu gol.
Aceste ipoteze nu se contrazic ci sunt doar percepute din unghiuri diferite. Material și imaterial, fizic și metafizic. Orice raționament te duce la analiza unei dimensiuni spirituale, neperceputa direct de simțurile omului.
Între noi fie vorba. Nu cumva simțurile ne limitează la această lume?
Un ateu va strâmba din nas la această ipoteză? Nu are de ce. Nici măcar un ateu nu contrazice existența energiei sau faptul că el însuși e un vehicul de energie. Are doar de ales. Energia e materială sau imaterială. Dacă e materială, știe că nu poate fi distrusă sau creată (legile termodinamicii). Dacă e imaterială vor zâmbi credincioșii. Oricum ar fi, nu există motiv de controverse.
Am dat exemplul energiei dintr-un singur motiv. Al Adevărului universal valabil.
Energia este puntea dintre material și imaterial, o plasmă ce transcede aceste două dimensiuni.
Numește-o aură sau suflet, câmp electromagnetic sau electricitate, ea există dincolo de convingerile tale limitate la perspectivă și unghiul de percepție. Dar să punem punctul pe i!
Lumina este proiecția vizuală a energiei. Asta mă duce cu gândul la ce spunea Nicolae Tesla: „Totul este lumina”. Deci, un ateu vede un fascicul de lumină în care trăiește, un credincios îl vede pe Dumnezeu pentru că Dumnezeu este Lumina, sau dacă ești fumat destul, totul e doar o iluzie și trăim în matrix. Deci matrixul e Dumnezeu.
De ce atâta discordie între oameni?
Să fiu și mai echilibrat. Dumnezeu e Matricea și nu te oprește nimeni să te crezi într-un calculator în timp ce materia e formată din pixeli. Când definești pixeulul ajungi tot la atom dar sub altă formă, mai cu iz de informatician.
Ce vreau să înțelegeți: aceste paradigme, au un lucru în comun. Energia ca sursă a existenței. Un adevăr pe care nu-l contestă nimeni.

Te-ai întrebat vreodată cine ești?
Presupun că da.
Minte, trup și suflet?
Omul lui Platon sau Aristotel?
Omul descris cu acuratețe de Biblie?
Sau poate omul descris de paradigma evoluționistă, ipotezele lui Darwin sau mai nou, un experiment al extratereștrilor.
Orice ai crede, în ființa ta nu ești mulțumit de răspunsurile existente. Știi că ceva lipsește. Ceva nu se leagă. Așa că, sari dintr-o idee în alta încercând să descoperi adevărul.
Te macină în piept o durere asemănătoare stresului și nu știi să o definești. Poate ești mai cultivat, deții informații complexe și uiți de lipsurile tale, distras în a face pe alții să înțeleagă ce știi tu.
Oamenii sunt diferiți , în diferite stadii ale cunoașterii. Te enervezi pe cei care nu sunt de acord cu tine și furi fărâme de știință de la cei mai învățați. Totuși, ai legat lucrurile și le-ai potrivit forțat în orice stadiu ai fi.
Vreau să te învăț să gândești singur!
Acest blog e dedicat comunicării la nivel decent și armonizat, unde nu există atei sau credincioși, evoluționiști sau creaționiști.
Vom dezbate existența și vom uni totul în „Ordinea Mondială” , o singură doctrină care le cuprinde pe toate.
Apoi vom nega de dragul discuției constructive și a definirii binelui și râului. Vom pune totul în Patul lui Procust în haos sau în ordine.
Garantăm doar satisfacție intelectuală pentru toți. Până la urmă, ce te definește este alegerea sub formă de decizie.

Info: Pentru a putea fi înțeles cam despre ce bolborosesc în acest blog recomand să începeți să citiți de la cap la coadă. Articolele au o ordine, pentru a putea fi înțelese cât mai ușor; nu-s publicate aleatoriu.(Pe pagina de Facebook dacă ați observat blogul e intitulat “Carte”, deci luați-o cu începutul)
Info2: Te anunț dinainte că această „carte” este una lungăă, așa că te sfătuiesc să o faci bookmark și să revii la ea de câte ori ai timp liber.
Info3: Dacă ai ajuns la ultimul articol publicat, îți recomand să te abonezi în josul paginii ca să te pot anunța pe email când  public ceva nou.
Info4: Dacă vrei să îmi oferi feedback pe articole, te rog contactează-mă sau postează pe pagina de Facebook.
Îți mulțumesc că ești un cititor fidel!